Aceasta își așteaptă vizitatorii în localitatea Vama Buzăului, la aproximativ 3 km de Rezervația naturală Valea Zimbrilor, fiind situată în Munții Ciucaș, la 50 km de Brașov și la mai puțin de 10 km de Sita Buzăului.

În inima Munților Ciucaș, din pântecul pietrei, țâșnește apa cristalină, fără a-și schimba ritmul, debitul constant al izvoarelor fiind elementul specific al acestui șir de cascade.

Sub perdeaua de apă, roca calcaroasă prinde pe alocuri o culoare roșiatică. Priveliștea este întotdeauna apreciată de turiști, chiar dacă puțini o cunosc. Acest fenomen hidrogeologic cu front liniar de izvoare, aproape că urlă, chemându-te în căderea lor.

Zona este amenajată cu locuri de picnic pentru turiști, aceștia putând savura în liniște spectacolul natural al Urlătoarei.

Începând cu anul 2007, ca urmare a unui proces consultativ, cu o largă participare a factorilor interesați din Vama Buzăului, s-a decis înființarea Rezervației Naturale „Valea Zimbrilor”, în vederea conservării zimbrului în arealul său natural, asigurării unui mediu sănătos și a bunăstării pentru comunitățile din microregiunea Țara Buzaielor, zonă care se identifică cu mai multe comunități locale.

Rezervația a luat ființă în noiembrie 2008, ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, este situată în comuna Vama Buzăului, satul Acriș, putând fi accesată de pe DN 1O/ DC 49A.

Cu o suprafață de 10 hectare de pășune, rezervația naturală „Valea Zimbrilor“ este a patra din România. Planul celor care o administrează este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele urmând a fi incluse într-un program de repopulare a munților Carpați.

În 2015, rezervația adăpostea 34 de exemplare de zimbri (bison bonasus). Pe lângă legendarul animal, protejat în toată Europa, în rezervație trăiesc, de asemenea, cerbi și căprioare.

Primul zimbru născut în rezervația naturală „Valea Zimbrilor“ se numește Gențiana.

În rezervație nu se poate intra cu mașina sau bicicleta, pentru a asigura animalelor mediul natural și liniștea specifică zonei. Vizitatorii și turiștii pasionați de recreere pot profita de bănci și foișoare la umbră, iar cei mici de leagăne.

Faptul că localitatea este situată la poalele Munţilor Ciucaş (cu renumitele Tigăi şi mulţi Sfincși), că drumul de acces este în stare bună şi că pe această zonă nu este un trafic rutier intens (localitatea nefiind situată pe un drum naţional sau european), găsim confirmarea că putem da toată atenţia acestei zone pentru dezvoltarea unui turism viabil, prosper şi de lungă durată.

Masivul Ciucaș este o unitate de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est si est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. Este alcătuit din două culmi principale: culmea Ciucaș-Bratocea pe aliniamentul SV-NE și culmea Gropșoarele-Zăganu pe direcția NV-SE, unite prin înșeuarea muntelui Chirușca. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaș (1954 m).

Chiar dacă în zilele noastre Tabla Buții a rămas un drum pastoral, cu ruinele unei cetăți și un cimitir al eroilor, ea oferă oportunitatea unei ture de neuitat, iar importanța istorică, militară și economică a acestei rute este punctată de câteva evenimente la care aceste locuri au fost martore.

Romanii au fost primii care au investit în această zonă, construind un drum pavat cu piatră de râu. În Evul Mediu, drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial, cât și strategic.

În octombrie 1599, Mihai Viteazul trecea Carpații pentru a-și surprinde dușmanul complet nepregătit. De la acele evenimente au rămas lângă Tabla Buții denumirile „Stânca lui Mihai” și „Masa lui Mihai Viteazul”.

În anul 1916, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, în fosta trecătoare s-au dus lupte înverșunate între armata română și cea germană. În cinstea eroilor căzuți la datorie, în apropiere de ruinele cetății, a fost instituit în anul 1922 un Cimitir al Eroilor, unde, de atunci și până în prezent, se comemorează în fiecare an, pe data de 6 august, ostașii căzuți la datorie în Primul Război Mondial.

Vestigii care vorbesc despre istoria zonei sunt reprezentate de ruinele pichetului de grăniceri și de cele 7 Festung-uri (întăriri), în genul tabarelor militare, amplasate în trecătoare, unde se afla în trecut granița Transilvaniei cu Țara Românească.

Construită în anul 1848 în stil bizantin, biserica a fost restaurată în de către pictorul Iosif N. Vasu din București, împreună cu colectivul de pictori Ștefan Chioreanu, folosind tehnica frescei. Iconostasul a fost lucrat de meșterul N. Porfirescu din Măneciu Ungureni, jud. Prahova, el fiind și cel care a pictat icoanele aplicate pe acesta. Biserica din Vama Buzăului reprezintă o unitate distinctă, bine reliefată arhitectural, cu specificul calm și cald al așezării ei.

• Cetatea și Biserica fortificată din Prejmer;
• Lacul Siriu;
• Lacul fără fund (Lacul Vulturilor).

Multe trasee pot fi parcurse pe bicicletă, de la rute ușoare de relaxare și până la trasee cu dificultate ridicată. Masivul Ciucaș și împrejurimile sale oferă iubitorilor ciclism experiențe inedite. Drumurile forestiere ce leagă localitățile din zonă pot fi, de asemenea, o opțiune bună pentru ture de bicicletă.

La Întorsura Buzăului, turiștii pasionați de schi pot practica acest sport în zona Dealul Taberei, unde există o pârtie, precum și un teleschi. În această localitate se organizează și concursul de schi „Campionii Buzaielor”.

Vama Buzăului este o alegere bună pentru iubitorii sporturilor de iarnă, stratul de zăpadă menținându-se aici patru luni pe an. Un alt mod de a admira peisajele de iarnă este la plimbare cu sania pe vechile drumuri de țară.

• Trasee Off-road cu mașini 4×4 pe drumuri forestiere;
• Vizite la stâne;
• Plimbări cu trăsura sau cu sania trase de cai;
• Camping în mijlocul naturii;
• Trekking pe Ciucaș;
• Pescuit în ape de munte sau vizite la păstrăvării;
• Observarea de păsări și animale sălbatice.